Credinta

Icoana Maicii Domnului, adusa in 1940 de la Manastirea Noul Neamt (azi, in Transnistria), e unica prin perfectiunea executiei, ca si prin infatisarea, pe verso, a Sfantului Gheorghe tronand. De aici si denumirea de „icoana-dubla”, caci, desi e cunoscuta drept „Icoana Maicii Domnului”, un al doilea sfant (un sfant militar, puternic, luptator, razbatator) este prins in interiorul acelorasi rame, pe verso. Prin minunile pe care le savarseste astazi – dupa ce a fost redescoperita si asezata la loc de cinste – ca si prin cele care se istoriseste ca le-ar fi savarsit in existenta ei seculara, Icoana – dubla de laCaldarusani si-a capatat bunu-i renume si a intrat in circuitul pelerinajelor, scrie jurnalul.ro.  

Icoana-dublade la Caldarusani a fost adusa aici in 1940, de la Manastirea Noul Neamt. Cu 6 ani in urma, pe cand vizitam acel frumos asezamant ctitorit de un grup de calugari plecat din vechiul Neamt, cel al Moldovei seculare, s-a facut vorbire despre icoana lor plecata in bejenie, la ceasul cel trist al instrainarii tarii catre sovietici. In 1940, in timpul refugiului pe care au fost siliti sa-l faca multi cuviosi si multe cuvioase ale Basarabiei, dupa incheierea pactului Ribentropp-Molotov, cu mare grija au luat calugarii icoana cea facatoare de minuni si numai ei stiu cum au reusit sa o treaca printre inamici, salvand-o peste Prut. Dintre calugarii aceia, o parte s-au asezat la Cernica, o alta parte la Caldarusani (asa cum, dintre calugarite, pe multe aveam sa le regasim, apoi, la manastirile Pasarea si Pissiota). 

Semn puternic al credintei crestine, icoana facatoare de minuni de la Noul Neamt a fost cautata cu multa patima de sovietici. O patima rea... Au cautat-o mai intai in locul de unde plecase, apoi in drum , crezandu-se ca a fost ingropata. 
Au cautat-o in manastirile pe unde s-au aciuiat calugarii si calugaritele plecate din Basarabia cea ranita. Ba chiar si in bisericile de mir, unde alti preoti basarabeni isi aflasera loc de odihna si de implinire a voii Domnului. Goana sovieticilor dupa icoana-dubla (cautata atat pentru ceea ce simboliza, pentru a fi distrus un mit, cat si pentru podoabele ei valoroase) a continuat, pe teritoriul Romaniei, dupa ce tara a cazut in zona de influenta a URSS. N-aveau sa o gaseasca insa, niciodata. Si asta pentru ca icoana fusese ascunsa bine, intr-un perete al schitului Sitaru (schit apartinator de Manastirea Caldarusani).

Printre aceia care se refugiasera, in 1940, la Manastirea Caldarusani s-a aflat si parintele Sofian Boghiu (n. 1912, la Cuconesti, in Basarabia, si intrat in manastire la Dobrusa, in 1937), cel ce avea sa fie numit de Parintele Cleopa drept: „Apostolul Bucurestilor”. Ca si alti calugari refugiati, Parintele Sofian Boghiu a cunoscut, in Romania postbelica, temnita grea, la Jilava si la Aiud, munca silnica in Balta Brailei. Dar undeva, intr-un colt de gand, se afla, nesmintita, icoana cea facatoare de minuni venita si ea, asemeni lui, in bejenie, dincoace de apa Prutului...

Sa revenim insa la Icoana-dubla de la Caldarusani. Chiar daca nu suflasera o vorba despre locul unde ea era ferita de „ravna” KGB-ului si a Securitatii, calugarii care stiau ascunzatoarea se rugau adeseori cu fata la perete, nu la icoanele din schitul Sitaru, starnind mult timp mirarea oamenilor de rand. Dar a venit o vreme, dupa aproape o jumatate de secol, cand icoana a putut fu scoasa la lumina, iar tot credinciosul, aflandu-i chipul, s-a putut ruga dinaintea ei.

Dupa 1989, Icoana facatoare de minuni de la Caldarusani a fost revendicata de staretul Manastirii Noul Neamt, Doremidont, insa patriarhul Teoctist a spus asa: "Cand se va uni Basarabia cu Tara Mama, atunci icoana se va duce inapoi de unde a venit!". 

E clar ca orice icoana isi alege locul si ca dovada, e faptul ca ea se simte foarte bine la Caldarusani. De teama ca Maica Domnului facatoare de minuni sa nu fie furata, multa vreme calugarii de la Caldarusani au tainuit existenta ei, chiar si dupa ce vremurile cele noi au permis scoaterea ei la lumina si expunerea in biserica, la rand cu celelalte icoane.