MĂNĂSTIRE DE MAICI
ADRESA: Bârsana,
jud. Maramureş, România
TELEFON: 0262.331.101
CTITORUL MANASTIRII : Familia
voievodală Dragoş
ANUL
ÎNFIINŢĂRII: 1720
HRAMUL MANASTIRII : Soborul Sfinţilor Apostoli (30 iunie)
HRAMUL MANASTIRII : Soborul Sfinţilor Apostoli (30 iunie)
TRASEUL
RUTIER SPRE MANASTIRE :
Mănăstirea
Bârsana se află la o
distanță de: 38 km de Vișeul de Sus, 54
km de Borșa, 22 kmde Sighetu Marmației,
73 km de Baia Mare, 107 km de Bistrița,
180 km de Cluj-Napoca, 370 km deBrașov,
547 km de București.
Acces rutier: - pe DN18 Sighetu
Marmaţiei - Vadu Izei, DJ186 Vadu Izei - Bârsana - Mănăstirea
Bârsana;
- pe DN17C Bistrița - Năsăud - Săcel, DJ186 Săcel
- Dragomirești - Mănăstirea Bârsana;
-
pe DN17 Vatra Dornei - Iacobeni, DN18 Iacobeni
- Borșa - Moisei, DN17C Moisei - Săcel, DJ186Săcel
- Dragomirești - Mănăstirea Bârsana.
Acces feroviar: Cea mai
apropiată gară este în Sighetul Marmației de unde se pot lua autobuze spre
Bârsana.
SPATIU DE CAZARE:
La mănăstirea Bârsana există posibilitatea de cazare, doar pe
timp de vară - din luna mai până în septembrie. Alte posibilităţi de cazare
sunt, în orice sezon, la Vila Bârsana (lângă mănăstire) sau în împrejurimile
comunei Bârsana, la diferite vile şi pensiuni.
REPREZENTATIV
PENTRU MANASTIRE :
A fost cea mai înaltă construcţie de
lemn din lume la vremea ei, având 57 de metri.
A fost reşedinţa
Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului în perioada dintre anii 1735 - 1740
când s-a desfiinţat oficial.
Termenul „bârsan”
denumeşte un cioban care îşi ţine oile cu lână bogată şi lungă, cuvântul
devenind un prenume în timpurile medievale.
ÎN
APROPIERE: Mănăstirea Bârsana se află la o distanță de: 40 km de MOCĂNIŢA-Vişeu
de Sus, 68 km de Borșa-Complex
turistic, 72 km de Cascada
CAILOR.
Asezamantul
a fost construit la mijlocul secolului 16 de catre domnii Drăgoşeşti care au
mai ctitorit si manastirea de la Peri (Săpânţa de azi). Mănăstirea purta hramul
Sf. Nicolae si era una dintre cele mai importante din intreg tinutul
Maramureşului.
Biserica Barsana a fost folosită în scopuri monahale până în 1791, când mănăstirea a fost desfiinţată.Mănăstirea Bârsana este reinfiintata in 1993 odata cubinecuvantarea acestui loc de catre PS Justinian Chira - episcop al Maramureşului si Sătmarului. Este inceputa constructia bisericii noi, a altarului de vara, a chiliilor si a paraclisului. Intreg ansamblul este realizat de mesterii din Bârsana.
Biserica Barsana a fost folosită în scopuri monahale până în 1791, când mănăstirea a fost desfiinţată.Mănăstirea Bârsana este reinfiintata in 1993 odata cubinecuvantarea acestui loc de catre PS Justinian Chira - episcop al Maramureşului si Sătmarului. Este inceputa constructia bisericii noi, a altarului de vara, a chiliilor si a paraclisului. Intreg ansamblul este realizat de mesterii din Bârsana.
La Parul
Calugarului, manastirea era foarte izolata, se afla adancita intr-o padure de
foioase de pe un deal situat la mare departare de localitate. Accesul la manastire
era ingreunat si din cauza raului Iza, peste care nu exista o punte de trecere
in apropiere. De aceea, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, manastirea a
fost mutata din Valea Slatinei intr-un loc din dreapta Izei, numit pe atunci
Podurile Stramtorii, iar dupa mutarea manastirii in acest loc, platoul a primit
numele Podurile Manastirii Barsana
Folosind ca
sursa de inspiratie traditia locala, toate cladirile din incinta manastirii sunt
executate din lemn de stejar si pietre de rau, fiind ridicate de mesteri din
localitate, asigurand astfel continuitatea artei cioplirii si imbinarii
lemnului.
Istoricul acestei manastiri incepe cu o sihastrie, care a existat in Valea Slatinei, in locul numit La Parul Calugarului. Este greu de stabilit data la care a luat fiinta aceasta sihastrie, totusi traditia spune ca manastirea din Valea Slatinei a fost "mai veche, mai mare si mai importanta decat cea din Humana".
Istoricul acestei manastiri incepe cu o sihastrie, care a existat in Valea Slatinei, in locul numit La Parul Calugarului. Este greu de stabilit data la care a luat fiinta aceasta sihastrie, totusi traditia spune ca manastirea din Valea Slatinei a fost "mai veche, mai mare si mai importanta decat cea din Humana".
Viata
monahala in sihastria din Valea Slatinei se pierde in negura vremurilor,
inceputul ei poate ca a avut loc in secolul al XIII-lea sau in primii ani ai
secolului al XIV-lea. Cu timpul, in jurul acestei sihastrii s-au adunat
calugari si frati, care si-au facut acolo chilii si biserica de lemn si asa cum
s-au petrecut lucrurile cu majoritatea manastirilor de pe teritoriul romanesc,
si aici, modesta sihastrie a devenit manastire.
In prezent
ansamblul monahal cuprinde: Biserica din lemn in stil maramureşean,
Aghiasmatarul, Stăreţia, Altarul de Vară, Casa duhovnicului, Casa artistului,
Casa mesterilor, Praznicarul cu trapeza, Muzeul mănăstirii, Turnul Clopotniţa,
Poarta maramureşeana de la intrare, Monumentul funerar. Acestea sunt legate
printr-o serie de alei care sunt flancate de frumoase aranjamente
florale..
Harta rutiera
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu