Muzeul Luvru

Pe vremuri cel mai mare palat al lumii, Luvru a fost la inceputuri, in timpul domniei lui Francisc I - nerabdator sa-si expuna picturile sale italiene imaginea artei. Regii care au urmat au achizitionat noi opere de arta si Luvru a devenit in cele din urma unul dintre cele mai mari muzee ale lumii, cu exponate ce dateaza de mai bine de sapte mii de ani.

Piramida de la Luvru este cea mai cunoscuta poarta de acces in cel mai vizitat muzeu, realizata de I. M. Pei; dedesubtul ei, scarile conduc catre sala principala de primire (stanga) "Victoria inaripata de la Samothrace", din secolul al II-lea i.Chr. este expusa langa scarile care duc la primul etaj al aripii Denon (dreapta).
Locul a fost initial o fortareata intre zidurile cetatii medievale. Philippe-Auguste a marit acest turn in jurul anului 1200, creand o temnita inconjurata de un sant. 

Deja numita Luvru, aceasta cladire fortificata a servit ca inchisoare si ca depozit de arme. Sapaturile de sub Cour Carree din anii 1984-1985 au scos la iveala o parte din fundatie, iar locul a fost dechis pentru public in cadrul fascinantei expozitii din aripa Sully.

Transformarea cladirii in palat a inceput in anul 1385, cand Carol al V-lea a inceput sa il modifice intr-o resedinta regala eleganta, cu ferestre ample, cu o intrare mare si cu apartamente luxoase. Rezultatul a fost un palat gotic pe masura regelui si a posesiunilor sale, inclusiv imensa sa biblioteca.

Monarhii care i-au succedat au preferat resedinte mai moderne in Marais sau pe raul Loara. Abia in timpul domniei lui Francisc I, Luvru a reintrat in gratiile regelui. Foarte cultivatul Francisc incepuse sa colectioneze tablouri si sculpturi din timpul calatoriilor sale in Italia si i-a incurajat pe artisti ai Renasterii italiene ca Leonardo da Vinci si Benvenuto Cellini sa vina in Franta.

Spre sfarsitul vietii, s-a ocupat de planul unei reconstructii integrale a Palatului Luvru, in stil renascentist, ca adapost pentru colectiile sale, din care facea deja parte "Mona Lisa" lui Leonardo.

Proiectul lui Francisc a fost continuat de catre Henric al II-lea. Dupa moartea sa in 1559, vaduva acestuia, Caterina de Medici, a mutat resedinta regala de la Hotel des Tournelles la Luvru. Intre 1595 si 1607, Henric al IV-lea a dus la indeplinire planurile Caterinei pentru o galerie lunga pe langa Sena, unind astfel Palatul Luvru cu vecinul sau Tuileries.

Lucrarile de constructie din secolul al XVII-lea au realizat mare parte din Cour Carree si Colonada din capatul de est. Lucrarile au progresat lent dupa ce, in 1682, Ludovic al XIV-lea a mutat Curtea regala la Versailles, dar un mare beneficiu al domniei Regelui-Soare a fost cresterea inzecita a dimensiunilor colectiei regale de arta. 

In aceasta perioada au fost achizitionate multe dintre marile opere de arta ale Palatului Luvru, precum cele ale unor artisti importanti ca Rafael, Titian, Rubens si Holbein.

In secolul al XVIII-lea, edificiul a fost neglijat si nu i s-a mai dat atentie. Apartamentele sale au fost folosite in diverse scopuri, de la adapostirea unor artisti fara locuinta pana la gazduirea academiilor franceze. In cele din urma, in 1793, a fost inaugurat aici Musee Central des Arts, care a devenit curand locul multor comori aduse de Napoleon I in urma victoriilor sale din Europa. (Mare parte dintre ele au fost inapoiate dupa infrangerea sa.) 

Napoleon al II-lea a fost cel care a dus la bun sfarsit "marele design" simetric al muzeului si a creat apartamentele rezidentiale. Muzeul isi continua traditia sa privind schimbarea, printr-un program radical de reorganizare si extindere, numit proiectul "Grand Louvre". Sal le des Etats s-a redeschis de curand, avand o incapere intreaga dedicata capodoperei "Mona Lisa".

Intrarea principala din Curtea Napoleon se face prin ingenioasa piramida cu 793 de fatete de sticla. Vizitatorii coboara in Sala Napoleon - spatioasa zona de primire din marmura stralucitoare.
Aici se afla intrarile in cele trei aripi ale muzeului: Sully (ce include si Cour Carree), Denon (de-a lungul Senei) si Richelieu (pe langa Rue de Rivoli). Fiecare aripa are patru etaje: demisol, parter, etajul intai si etajul al doilea.

O a patra intrare permite accesul vizitatorilor dinspre Carrousel du Louvre, un complex imens de centre comerciale subterane, si dinspre metrou.
Avand peste 30.000 de opere de arta din care sa alegi, primul lucru pe care trebuie sa-l faci cand vizitezi Muzeul Luvru este sa ai idee despre ce anume ti-ar placea sa vezi. Al doilea lucru de care ai nevoie este planul etajelor, disponibil la biroul de informatii din Sala Napoleon. De asemenea, sunt puse la dispozitie ghidari audio, precum si circuite cu ghid.
Muzeul are sapte sectoare: Orientul Antic; Egiptul Antic; Etruscii, Grecia si Roma Antica; Obiecte de Arta; Sculpturi; Picturi; Afise si Desene. In fiecare sector sunt mai multe colectii. Aripa Sully este un bun inceput. Aici, la demisol, se gasesc impresionantele ruine ale fortaretei medievale a lui Philippe-Auguste, situate intr-unui dintre colturile Cour Carree si scoase la lumina in cadrul proiectului "Grand Louvre". 
Se pot vedea don-joanele de la baza celor doua turnuri si elementele de sustinere ale podului mobil de peste sant, precum si exponate de ceramica si artefacte regale, gasite in timpul sapaturilor.

Lumea antica

La recent extinsele galerii din sectorul Egiptului Antic, situat la etajele inferioare ale aripii Sully, se poate ajunge cu usurinta prin Cripta Sfinxului din cadrul expozitiei de arta medievala. Colectia are doua parti: parterul, amenajat tematic (Nilul, Scrisul si Scribii, Muzica si Jocurile) si etajul intai, amenajat cronologic. 
Expozitia debuteaza cu un pumnal ceremonial, vechi de cinci mii de ani, cu maner din fildes sculptat. incapere dupa incapere alcatuiesc cea mai mare colectie de arta egipteana (a doua dupa cea din Cairo), constand in: mumii, frize, tesaturi desavarsite, papirusuri, bijuterii si statuete (inclusiv desavarsita "Scrib sezand").
Tot in aripa Sully se gasesc si colectiile principale reprezentand Grecia si Roma Antica. Aici, la parter, tu (si foarte multi alti vizitatori!) o vei descoperi si o vei recunoaste imediat pe "Venus din Milo", eleganta ca intotdeauna. Nu rata uriasa colectie de vase grecesti din ceramica (de la etajul intai) si minunatul mestesug al sticlei la greci si romani, in apropiere de nou-deschisa Sal le des Verres. Nu foarte departe, in fostele grajduri ale lui Napoleon al III-lea (aripa Denon, la demisol) se gaseste o expozitie interesanta de arta preelenica.

Harta Muzeul Luvru